 |
|
3. Asumptionistii în România 1923-1998
În cursul primului Razboi mondial (1914-1918), o misiune franceza militara se afla la Bucuresti; printre ei erau mai multi Asumptionisti. Cel care se remarca mai mult era Pr. Gervais Quenard, care va ajunge dupa Razboi superior general al Congregatiei. El a cunoscut la Bucuresti pe protopopul unit greco-catolic Ioan Balan - viitor episcop la Lugoj. Acesta în 1923 fiind canonic la Blaj a recomandat mitropolitului Vasile Suciu sa cheme calugarii asumptionisti ca sa lucreze în sînul Bisericii Unite si sa fie profesori de limba franceza.
Cererea a fost primita de Superiorul General, care a fixat ca scop al acestei misiuni : a lucra în sînul Bisericii greco-catolice, favorizînd mai ales vocatiile la preotie si viata calugareasca printre români. Iata cum se exprima Parintele Gervais : Pentru a reusi în aceasta misiune, spunea el, este necesar de a forma un grup de romîni de rit, de inima si de actiune. Episcopii ne invita la aceasta, Congregatia o accepta si încurajeaza. Marea grija trebuie sa fie deci de a alege si pregati vocatii. În luna septembrie 1923, au sosit la Blaj doi asumptionisti : Pr. Iosif Evrard si Pr. Petru Adehemar Merckx. Ei au fost gazduiti la Seminarul Teologic din Blaj; au început sa învete limba si obiceiurile, sa se introduca în ritul oriental. Deja în acelasi an scolar ei sunt numiti profesori de limba franceza: primul la liceul de baieti Sf. Vasile, al doilea la Liceul de fete. Curînd ei achizitioneaza o casa pe care o amenajeaza ca resedinta manastireasca. În anul 1925, de Pasti, ei îmbratiseaza ritul greco-catolic celebrînd în Catedrala.
În locuinta lor amenajeaja un mic internat ( alumnat) pentru educatia elevilor care doresc sa devina preoti. Tot în anul acela ei pun temelia unei biserici care se va numi Casa Domnului, iar parintele Evrard este numit rector la Internatul Pavelian de baieti.
Casa Domnului va deveni în curînd un focar de viata spirituala. Se celebra zilnic liturghia, elevii (alumnisti) contribuiau la înaltarea ceremoniilor, se dezvolta cultul euharistic: împartasanii dese, zilnice, lucru neobisnuit pîna atunci, vizite la Preasfîntul Sacrament, cultul Fecioarei Maria.
Parintii erau la dispozitia credinciosilor pentru spovezi si directiune spirituala. Cu timpul au intrat în Congregatie tineri romîni. Dintre alumnistii de la Casa Domnului multi au devenit preoti ; mentionam Cardinalul Todea Alexandru, Mons. Durdu Gheorghe, s. a. Au fost si cîteva vocatii de calugari asumptionisti. Li s-a încredintat si o parohie, iar în anul 1938 au cladit o capela în cinstea Preacuratei Fecioare Maria, în padurea Carbunari, la trei kilometri de Blaj, devenind un loc de pelerinaj.
Beius
În anul urmator - 1924, la cererea episcopului Traian Frentiu, Congregatia trimite doi calugari : Pr. Just Bonnet si Irineu Merloz, ca sa predea limba franceza la Liceul Samuil Vulcan si sa conduca Internatul Pavelian de baieti.
În 1925 a venit al treilea parinte : Louis ( Ludovic) Barral, tînar si întreprinzator, care va fi superiorul comunitatii.
În 1926 parintii au înfiintat Seminarul Cristos Rege pentru elevii care doresc sa se faca preoti, de care se ocupa Parintele Merloz Irineu. De aici s-au recrutat multi preoti printre care un episcop de Oradea, Iuliu Hîrtea.
În 1927 s-a deschis un noviciat pentru tinerii romîni care doreau sa îmbratiseze viata calugareasca asumptionista.
În 1928 în colaborare cu profesorii de la Liceu au scos o revista lunara de cultura Observatorul.
Mentionam ca din 1925 au venit si surorile asumptioniste care i-au ajutat pe parintii de la internat si din anul 1928 au luat conducerea internatului de fete din Beius.
Lugoj
În 1926 Parintii Asumptionisti au fost chemati de episcopul Alexandru Nicolescu la Lugoj, pentru educarea tineretului din internatul diecezan.
Bucuresti
Din anul 1934 Asumptionistii activeaza si în capitala. Au deschis un camin pentru studentii greco-catolici, o capela publica unde se faceau serviciile religioase.
Era o sala de conferinte pentru publicul intelectual unde au conferentiat oameni de valoare ca : Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, prof.univ. Sever Pop, pr. prof. Ioan Miclea s.a. Cu sprijinul parintilor asumptionisti studentii au elaborat revista lunara Decalogul.
Cu timpul s-a cladit o casa impunatoare în care s-a transferat din Turcia Institutul de Studii Bizantine, întemeiat si condus de asumptionisti. A fost inaugurat în 1938, spre bucuria bizantinologilor nostri, Iorga, Banescu s.a. precum si a studentilor care studiau în acest domeniu.
Facem mentiunea ca pe lînga fiecare Comunitate Asumptionista s-au format grupari tertiare avînd aceeasi regula de viata ca si Ordinul prim; potrivit cu trairea în lume, tertiarii au trait dupa spiritul asumptionist, iubind pe Cristos, pe Sf. Fecioara, slujind aproapele prin apostolat si caritate în sînul Bisericii. La Blaj a existat si o revista Pagini Augustiniene, contopita mai tîrziu cu revista Maria.
Totul a mers bine pîna în 1948 cînd în România a început prigoana comunista împotriva Bisericii Greco Catolice, care a afectat si Congregatia Asumptionista. Dupa expulzarea celor de alte nationalitati au ramas în tara zece calugari - preoti români, patru frati studenti, hirotoniti ulterior în clandestinitate si trei frati ajutatori. Unii dintre ei au fost închisi, au lucrat în mina ori la canalul Dunare-Marea Neagra, altii s-au retras în familiile lor, s-au au intrat în servici pentru a-si cîstiga traiul; dar nu au încetat a face apostolat si chiar în clandestinitate au primit noi membri în Congregatie.
Dupa revolutia din 1989, calugarii ramasi în viata s-au regrupat la Blaj, unul a continuat sa activeze în Bucuresti.
În 1991 s-a inaugurat la Margineni, lînga Bacau, Manastirea Sfîntul Augustin, centru pentru vocatii si îndrumare spirituala.
Congregatia a trimis aici doi preoti francezi si un belgian, competenti în formarea la viata calugareasca, spre a putea reînoda firul întrerupt de prigoana.
La Blaj sunt patru preoti si un frate care se pregateste pentru preotie. De aceasta comunitate tine si un diacon, locuind într-o localitate aproape de Blaj si parintele Bodea Gheorghe, duhovnic la manastirea contemplativa de maici Bunavestire din Seini ( Maramures).
La Margineni sunt trei preoti, doi novici, mai multi candidati. În Franta avem 14 frati profesi care au facut noviciatul la Margineni sau în Franta. Ei sunt speranta pentru viitor si speram ca vom avea vocatii si din Eparhiile greco catolice
Despre Istoria Calugarilor Augustinieni Asumptionisti Pr. Bernard Stef A.A., profesor la Seminarul Teologic din Blaj, el este autorul a numeroase carti de spiritualitate printre care : Sfântul Augustin : omul, opera, doctrina si Sfânta Tereza de Avila. Adresa: Pr. Bernard Stef Piata 1848 nr.13 Localitatea Blaj - Jud. Alba cod 3175
|
|
|